"De ce?" a fost intrebarea vietii mele!
Intrebarea cu care mi-am descusut parintii pana la exasperare de multe ori :), venita din curiozitatea neobosita a copilului cu ochii mari si avizi de a descoperi Universul :).
Intai, cu ochii fizici, apoi cu cei ai mintii, cercetand si citind si analizand, acum cu cei ai sufletului, contempland si aplicand si traind, pas cu pas, tot ceea ce Universul a gasit de cuviinta sa-mi scoata in cale!
"Pentru ca... sunt ca o piesa dintr-un agrenaj si, daca ma stric eu, se strica tot angrenajul" - sunt cuvinte pe care le-am spus demult, atat de demult incat le-am si uitat. Iar Universul a considerat necesar sa mi le reaminteasca prin persoana careia i le spusesem atunci! E un adevar la care am ajuns din nou dupa ani si ani, dupa etape mai lungi sau mai scurte, dupa suferinte mai mici sau mai mari, toate din dorinta de a ma descoperi astfel incat sa ma pot ajuta intai pe mine, apoi si pe ceilalti.
Pentru ca viata este un dar minunat, un prilej de a face fapte bune, de a darui si de a-i ajuta pe cei din jurul nostru, este un prilej de a invata si evolua in fiecare clipa si pentru ca "Viata merita traita"!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu