Despre vointa (II)

Mai corect spus, despre lipsa ei...

Povesteam ieri despre lectiile daruite de viata, cu toate experientele ei si pomeneam despre ispita ce apare la pachet parca odata cu lipsa vointei, si anume lenea, amanarea pe un maine nedefinit, de multe ori, din pacate, pe niciodata!

A stagna in lene, in amanare poate avea urmari extrem de triste... pentru simplul motiv ca "maine" se poate sa fie prea tarziu, "maine" se poate ca ocazia de a face un bine sa fie pierduta, "maine" se poate sa aduca o boala care sa excluda posibilitatea de a mai face ce puteam face "azi", "maine" se poate sa... nu mai fie!

Si in asta sta darul infinit al clipei prezente, al lui "aici si acum"... pentru ca "maine" fratele sau sora sau parintele cu care te-ai certat, de multe ori din vina ta sau pe care l-ai nedreptatit cu ceva s-ar putea sa nu mai fie la capatul unui "iarta-ma" sau al unui "te iubesc", care exista, de altfel, acolo, in suflet... iar regretele si mahnirea care apar dor atat de tare incat ranile se vindeca in ani, de multe ori in vieti!

Pentru ca "maine" catelusul pe care ai fi putut sa-l iei cu dragoste in caminul tau, sa-l ingrijesti, dar mai ales sa imparti bucurii si lacrimi si clipe si zile minunate impreuna, dar pe care nu l-ai luat "azi" din frica sau nestiinta sau nu conteaza ce, s-ar putea sa nu mai fie... sa fi fost calcat de o masina peste noapte sau, mai rau, omorat in bataie de suflete chinuite de brutalitate si furie...

Pentru ca "maine" poate aduce un accident, o boala incurabila, un cataclism, stergand de pe tabla vietii ocazia pe care ai avut-o "azi" de a ajuta pe cineva cu o vorba buna, cu un zambet, cu o mangaiere, cu o strangere de mana, cu o rugaciune... gesturi mici sau mari, dar care chiar fac diferenta pentru ca ele chiar schimba cursul vietii, al universului chiar!

De asta spuneam ca alegerea ne apartine in fiecare clipa si ca aceasta alegere ne determina ca spirite...
Pentru ca una dintre cele mai mari frici de care a trebuit sa scap, prin acceptare si intelegere, a fost legata de irosirea talantilor, de viata traita in van, de a fi o investitie proasta sau nerentabila... 

Si-atunci imi doresc simplu, mie si lumii intregi, sa reusim sa alegem in fiecare clipa ceea ce este mai bine pentru fiecare dintre noi si pentru intregul Univers! Sa cerem ghidaj si intelepciune in a face diferenta intre ce este mai potrivit in clipa de fata: a actiona sau a ne retrage in noi pentru a gasi cea mai potrivita miscare.
De fapt, a gasi acel echilibru perfect intre yin si yang, a gasi armonia din noi insine si apoi dintre noi si ceilalti, dintre noi si intreaga lume!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...